Aiureli, normal!

29

Posted by Georgiana | Posted in Aiureli în toată regula | Posted on 19-10-2011

Etichete:, , , , , ,

No Gravatar

Frig, frig mare. Mă cam vlăguiește. N-ar fi nicio problemă dacă frigul ăsta ar fi numai afară. Neplăcut este că-i cam frigălău și în casă. Mă bate gândul din ce în ce mai tare să-mi pun centrală. Am vorbit cu ceva vecini care au, și-am aflat că în afară de regularizarea care se face o dată la trei luni când au de plătit în jur de 250 lei, în rest, lunar ajung să plătească undeva cam la 150 lei pe lună – ceea ce mi se pare acceptabil, în comparație cu 300 – 350lei cât plătesc eu acum. Vă cer și vouă – posesorilor de centrală termică – o părere în sensul celor de mai sus. Este sau nu avantajos? Acuma, na, ce să zic, trebuie luat în calcul și faptul că apartamentul meu măsoară 38mp, deci e micuț.

————————————————————————————————————————————————-

În altă ordine de idei, mâine mi-am făcut programare la coafor! Și da, de data chiar mă duc la tuns! scurt! Nu mai suport chica asta pe care n-o mai pot aduna și căreia nu-i mai pot da nicio formă. Am ajuns de umblu cu clame și clămițe, elastice și cordeluțe, doar-doar nu mă mai gâdilă pe gât și nu-mi mai stă, mai ales la spate, ca bătut cu lopata! Și, ca să fie treaba treabă mă și vopsesc! gata cu blondul! a trecut vara. Să nu plângeți, că doar știți că-s de-o frumusețe răpitoare și mă prinde orice culoare și orice dimensiune. La păr mă refer. :mrgreen:

————————————————————————————————————————————————–

În seara asta vine meșterul să-mi repare țeava! Vă țin la curent cu evoluția.

—————————————————————————————————————————————————

Una peste alta, de final așa, o întrebare de la mine pentru voi: ce vi s-a întâmplat frumos astăzi? Eu mă gândesc la asta aproape în fiecare seară. La finele zilei, trag linia și, în pat, înainte să adorm fac un fel de trecere în revistă. Imposibil să nu găsesc ceva frumos care să-mi fi marcat ziua. De exemplu, ieri, am fost în vizită la mămuca care mi-a dat un borcan de zacuscă făcută cu mânuțele ei și pe care, împreună cu L. l-am și mâncat aseară :D Nu vă spun cât de bună a fost și cum am savurat toată ciupercuța și tot gogoșărelul, ci am să vă zic că borcanul ăla de zacuscă mi-a adus aminte de tinerețile mele (alea mai tinere decât astea de acum) când veneam de la școală și împreună cu frate-miu dovedeam câte un borcan de 800 de grame de zacuscă și-o pâine întreagă! normal, și de lenea de-a ne încălzi mâncarea din frigider :D Doamne, nu pot să uit cât muncea toamna, draga de mama! Zacuști, dulcețuri, gemuri, murături și compoturi! Și acum, nu că mă laud, dar o ajutam și eu și nu pentru că-mi plăcea tare mult să coc legume și să scot sâmburii din prune, ci pentru că aș fi făcut orice numai să nu învăț sau măcar să amân cât de mult momentul!  :mrgreen:

Gata, că deja cred că v-am plictisit. Vă pupez, dragilor!

——————————————————————————————————————————

Later edit pentru Minoki care zice că e mai ușor de întreținut un păr lung. eu zic că din contră!

și două poze cu mine, de acum 4 ani, tunsă.

 

Una rece, una caldă

14

Posted by Georgiana | Posted in Aiureli în toată regula, Aiureli şi nu prea | Posted on 18-06-2011

Etichete:, , ,

No Gravatar

Pffff! mă concentrez cu dificultate pen-că gospodarul de vecin iar îşi sparge pereţii, iar dă cu ciocanele în toţi pereţii şi cu rotopercutantele şi cu….. mama naibii, că m-am săturat de el ca de mere acre! De trei ani de când m-am mutat aici, n-o fost săptămână lăsată de la Dumnezeu în care să nu bată măcar un cui! Tare gospodari românii ăştia şi tare se mai pricep ei la toate, mânca-i-ar gaia pe toţi!! Acum, întâmplarea face că-şi aplică iar nu-ş ce modificări prin casă, probabil modificarea modificării, că-n restul timpului, cum v-am spus într-o postare mai veche, are ca hobby reparatul încălţărilor – deci oricum are mereu un motiv de bătut.
Dar hai să fac totuşi un efort şi să încerc să-mi adun neuronii greu zdruncinaţi, că nu despre mister Hammer voiam a vă vorbi. Aşadar, ieri, mai pe seară, mi s-a făcut de pizza. Mi-am luat prietenul şi maşina din dotare şi-am plecat înspre-o pizzerie care-i amplasată undeva pe lângă liceul meu, adică liceul în care mi-am petrecut cei mai frumoşi patru ani din viaţă. Claudiu (fratele mai mic al soţului), căci el este prietenul de care vă ziceam, “loveşte din nou”! – trage maşina în parcarea liceului, mă ia de-o aripă şi-n secunda doi mă trezesc la intrare profesori. În curte, părinţi, profesori cu braţele pline de flori, aer de vacanţă. În sala de festivităţi nişte copilaşi dansau salsa îndrumaţi de  profesorul lor iar în sala de sport am nimerit la un shooting cu nişte mici karatişti. Ulterior, am intrat în liceu. În voia cea bună. Nu ne-a întrebat nimeni nimic, aşa c-am intrat chiar în clasă, ba chiar am stat pentru câteva minute în banca mea!
În concluzie, mi-a fost făcută o surpriză mai mult decât plăcută, copleşitoare chiar, ocazie cu care Claudiu a mai acumulat o bulină albă şi mare. A fost o seară plăcută până la final care s-a sfârşit acasă, cu pizza, bere rece si voie bună.
Şi cum din  postările mele nu lipsesc fotografiile, n-o să mă dezmint nici de data asta :)

În sala de sport – lada pe care am călărit-o şi eu acum vreo 17, 18 ani. E aceeaşi! :D

Eu, pe locul unde-am stat 4 ani. Bine, băncile îs altele, iar rândul de la perete nu era lipit de perete, c-ar fi fost bine. :D nu s-ar mai fi “şters” profesorii de mine!

Scările care duc spre cancelarie

Aici chiuleam făceam eu orele de sport

În sala de sport – locul unde noi, fetele, ne amuzam de băieţi – mai ales la săriturile alea la capră sau la ladă :D

Şi micii karatişti

Noah, sper că nu v-am plictisit cu amintirile mele, dar ce să fac dacă ăsta-i jurnalul meu? unde să scriu? :D

Vă pup pe toţi şi vă doresc un uikend răcoros!

Amintiri de 1 Martie.

37

Posted by Georgiana | Posted in Aiureli şi nu prea | Posted on 01-03-2011

Etichete:, , , , , , , , , , , ,

No Gravatar

Azi am avut parte de-o surpriză. Maică-mea a scos din “cufărul cu amintiri” nişte felicitări îngălbenite de prin anii ’80. E de musai să le vedeţi şi voi, mai ales că-s de sezon. Din păcate calitatea lor lasă de dorit, pentru că-s făcute, ca de obicei, cu savoniera telefonul. :D

1. felicitare de la mine (13 ani) pentru mama:

Cu textul:  “În fund, pe cer albastru în zarea ‘depărtată, la răsărit, sub soare, un negru punct s-arată! / E cocostârcul tainic în lume călător, Al primăverii dulce, iubit prevestitor. / Ah! Iată primăvara cu sânu-i de verdeaţă, În lume-i veselie, amor, sperare, viaţă! / Şi cerul şi pământul preschimbă sărutări, Prin raze aurite şi vesele cântări.”

2. de la tata pentru mine:

Uite ce-mi zicea: “Scumpa mea fiică, acest gingaş simbol al primăverii să-ţi aducă numai bucurii, împliniri şi realizări cît mai frumoase la învăţătură. Cu drag, tata.” :) nici în felicitări nu mă slăbeau cu “învăţatul”!

3. Aici e de remarcat faptul că de mică sunt foarte “talentată” ( felicitare scrisă în primăvara 1990 – după “revoluţie”winking. Fiţi atenţi aicea ce texte pe mine: ” A fost odată…. o primăvară care a început în decembrie. Puritatea ei să ne umple sufletul. Cu drag, Giana”. A? v-am dat pe spate? :D

4. Alte  modele de felicitări din “trend-ul” anilor ’80….

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu îmi aduc aminte că puneam mare suflet şi mă pregăteam cu drag petru ziua de 1 martie. Am senzaţia că-n timp tradiţia s-a mai diluat. Mărţişoarele şi felicitările au devenit şi ele tot virtuale şi uite de aia, chiar acum, am să vă ofer şi eu unul cu toată dragostea mea! S-aveţi o primăvară frumoasă, dragii mei!