Încântătoarea Veneţie

51

Posted by Georgiana | Posted in Aiureli în toată regula | Posted on 01-02-2012

Etichete:, , , ,

No Gravatar

Începând de ieri, mai exact din momentul în care am făcut o vizită ariciului, m-au năpădit dorurile și amintirile. Am revăzut cu ochii minții toate străduțele venețiene, toate măștile, toată nebunia aia din timpul carnavalului. E ceva ce cu greu se poate descrie în cuvinte și cu riscul de-a mă repeta, vă spun cu mâna pe inimă că Veneția mi-a intrat în suflet; pur și simplu te vrăjește, iar din momentul în care o lași în urmă îți dorești s-o revezi. Simt un dor fizic de ea! – de ea și de toate clipele petrecute acolo împreună cu prieteni dragi :)

Vreau să cred că voi mai ajunge acolo măcar o dată în viața asta! :)

L.E. Anul ăsta carnavalul începe pe 11 februarie și ține până pe 21. M-aș duce pe jos până acolo! :)

Am ales să repostez postarea de anul trecut, din 17 martie 2011 (când eram proaspăt reîntoarsă de acolo), ca să-mi mai treacă dorul, dar ți-ai găsit! mai tare m-o luat! :D

———————————————————————————————————————————————–

Vă spun cu mâna pe inimă, că pe mine Veneţia m-a fermecat si nu exagerez dacă vă zic că n-am văzut niciodată în viaţă ceva mai frumos! Îmi este tare greu să vă vorbesc despre EA. Veneţia trebuie văzută, simţită, mirosită. Eu m-am îndrăgostit de ea, mi-a intrat în sânge şi încă visez la ea cu ochii deschişi. Mi-e tare greu să mă adun, ba chiar sunt puţin tristă… mă topesc de dorul EI şi nu numai. Mi-e dor de zilele alea senine, mi-e dor de prietenii mei care mi-au fost timp de două săptămâni alături. Ce mai la deal, la vale, e clar că tânjesc după vacanţa ce tocmai a trecut. Îmi rămân prietenii şi amintirile şi ce bine că pe astea nu mi le poate nimeni lua! :)
Vă las să vedeţi şi voi Veneţia – o Veneţie văzută cu ochii mei.


Şi, la final, o melodie care-mi aduce aminte de … de TOT!
[youtube http://www.youtube.com/watch?v=UJkxFhFRFDA&w=480&h=390]

Povestea fierului

29

Posted by Georgiana | Posted in Aiureli în toată regula | Posted on 13-01-2012

Etichete:, , ,

No Gravatar

Peste mai puțin de două luni se face anul de când am fost cu prieteni dragi mie în cea mai frumoasă, specială și de neuitat vacanță a mea!  Veneția, Firenze, Pisa și câte și mai câte… și Doamne, ce repede mai trece timpul ăsta… parcă mai ieri eram în febra plecării și ne tot sfătuiam care, cum și ce să punem în bagaje în așa fel încât să nu se reverse protbagajul, dat fiind faptul că în acel portbagaj aveau să-și clădească gențile de voiaj 3 femei și un copil, adică Melania, Alba, eu și Ziurelul.happy

Așaaaa. Na, că m-au năpădit amintirile și am tendința să deviez de la subiect. De fapt, aseară pe blogul marca Șilavarăcald am purtat ceva conversații haioase și din vorbă în vorbă, Melania și-a adus aminte de un anume fier de călcat – fier ce-a rămas în istorie dar și în Italia, într-un coș de gunoi :D

Discuția a fost cam așa:

Eu:  – Mel, să iau fierul de călcat?
Mel: – Nuuu, că-l iau pe al meu, ce rost are să ne cărăm toate fierătaniile de călcat după noi!
Eu:  – Ok. așa facem, Șefa! Iei tu fierul.

Și l-a luat!

În primele zile ale noastre de vacanță, n-am avut nevoie de el, c-am purtat tot felul de flanele și malete care nu necesitau călcat, dar într-a nuștiucâta zi i l-am solicitat, c-aveam de călcat o cămașă de blugi. Voioasă, cu pas de ștrengar, a dat fuga și mi l-a adus!!!

Noa, ăsta-i fierul :D E drept că n-a ocupat mult loc în bagaj, dar nici de călcat nu se putea călca cu el, că nu se încălzea neam! :D
Acuma voi să nu credeți că eu nu l-am luat în serios și n-am încercat să și calc cu el rolling on the floor

Iote de aia o iubesc eu așa de tare pe Melania!!

Câteva gânduri

34

Posted by Georgiana | Posted in Aiureli în toată regula | Posted on 22-03-2011

Etichete:, , , , , ,

No Gravatar

Astăzi s-a împlinit o săptămână de când m-am întors din cea mai frumoasă vacanţă pe care-am trăit-o vreodată. Şi nu exagerez cu nimic când spun asta. Pur si simplu mă simt o norocoasă. Sunt aşa de bucuroasă şi de emoţionată când scriu toate astea încât chiar mi-e greu să-mi găsesc cuvintele, iar cine m-a cunoscut poate să vă confirme că-n realitate sunt o volubilă, uneori poate chiar prea! :D   Îmi vine să râd acum, dar poate c-ar fi trebuit să iau şi eu un concediu de blog, precum prietenii mei de vacanţă, dar mă gândesc că v-am fi băgat prea tare la idei – deci continui să aberez pentru voi :mrgreen:
Dacă ar fi să definesc în câteva cuvinte tot ce-am trăit timp de două săptămâni pe meleaguri toscane si nu numai, acestea ar fi: râs până la lacrimi, nopţi lungi, locuri de vis, plimbări interminabile, oameni frumoşi, prietenie, soare, shooting (big grin), viaţă!
Mi-aş dori tare mult să pot intra în amănunte în ce priveste traseul, locurile vizitate, programul zilnic, dar consider că încă n-a venit momentul. Este de musai să mai treacă o vreme şi taman când o să vă luaţi gândul… pac! Îmi plac surprizele, vouă nu? Aşadar, vă mai las aici nişte fotografii după care reintru în normal, în sfârşit. Să zicem c-am reuşit s-ajung cu picioarele pe pământ :)

Un vinuc din anul naşterii mele… Doamne ce mi-aş fi băgat botu-n el! :D

Crama Greve Chianti – an adevărat obiectiv turistic, cred că singurul în care aş fi intrat zilnic :mrgreen:

În fotografia asta se poate observa determinarea! – în drumul nostru spre cramă!

Aici Melania vrea să ne arate că ea nu bea :D doar c-a uitat să-i dea lui Alba şi cartela, spun “şi” pentru că paharul, după cum se vede este deja în mâna Albei! hi hi hi (Priviţi-o numai ce privire inocentă are :) ))

Şi “Răzvănel” al meu de care m-am cam îndrăgostit ;) Trag speranţa că sentimentul e reciproc…

Ghicitoare: spre ce arătam cu degetul?

Răspuns:

Bărbaţii veniţi din război, după ce le scoteau femeilor  lacătele de la centurile de castitate, le atârnau aici.

Cu fotografia asta am intrat în rândul oamenilor :mrgreen: Adică nu poţi s-ajungi acolo şi să n-o faci :) ))) Adică poţi, ştiu eu pe cineva :P

Romantici tăti

Ca-ntre noi, copiii :)

Şi pe final… doar nu credeaţi c-am fost de-adevăratelea la Pisa! :D

Vă pup acum şi vă promit că va veni şi ziua aia în care vă voi povesti mai multe!!

Shooting la Pisa

18

Posted by Georgiana | Posted in Aiureli în toată regula | Posted on 11-03-2011

Etichete:, , , , , , , ,

No Gravatar

Nici n-am ajuns bine la Pisa, c-am fost asaltată de zeci de case de modă italiene: Miuccia Prada, Valentino, Armani, Dolce Gabbana si inca cateva pe care chiar nu le-am mai retinut, dată fiind culoarea părului.

În naivitatea-mi, dată tot de culoarea părului, am crezut ca a fi fotomodel e-o treabă simplă, de pitzi, dar credeţi-mă că m-a solicitat într-aşa un hal încât după asta am avut nevoie de o oră de masaj şi înca una de spa să mă pun pe picioarele-mi lungi şi frumoase. Astfel am realizat că şi atunci când eşti frumos viaţa nu-i uşoarî şi că noi – fotomodelele (Claudia Schiffer, Carla Bruni, Linda Evanghelista, Naomi Campbell) trebuie să transpirăm pentru a educa omul de rând în spiritul esteticului şi a bunului  gust,  amin!

De aceea vă rog să apreciaţi sacrificiul pe care l-am făcut pentru a vă oferi o bucurie în avanpremiera revistelor de profil: Vogue, Cosmopolitan, Elle, Madamme Figaro şi altora cărora le-am scăpat numele de oboseală.

44 grade 8′ 0″, 12 grade 14′ 0″

17

Posted by Georgiana | Posted in Aiureli şi nu prea | Posted on 01-02-2011

Etichete:, , , ,

No Gravatar

Dragii mei, am primit de la Mishulake pe mail câteva fotografii frumoase de acolo de unde locuieşte el acum. Tot de la Mishulake am aflat că Dante Alighieri a imortalizat Cesena în versurile Divinei Comedii, Infernul: “E quella cu’ il Savio bagna ‘l fianco così com’ella sie’ tra ‘l piano e ‘l monte, tra tirannia si vive e stato franco”

El l-a imortalizat aici :

Mulţumim fotografului Mishulake şi-l mai aşteptăm pe aici şi cu alte fotografii frumoase!